Newsletter

Wenn Sie im KonsumentInnenschutz auf dem Laufenden sein wollen, abonnieren Sie kostenlos das Verbrauchertelegramm als Newsletter.

TELEGRAM CUNSUMADËURES LUGIO-AGOST 2016



Class Action: L dessëni de lege ie da plu de n ann fërm tl Senat
L’assoziazions di cunsumadëures se damanda la delibrazion per na reforma fundamentela per la scunanza di/dla cunsumadëures


La Camera di Deputac ova ai 3 de juni 2015 apurvà belau a una na reforma n cont dla plura culetiva. Scebën che da ntlëuta iel passà plu che n ann ne à l Senat ntant fat degun var de viers dla delibrazion dl dessëni de lege n. 1950 (class action). Perchël à 12 Assoziazions per i cunsumadëures scrit na lëtra ai Senatëures ti cumetan de ne fermé no inant chësta delibrazion.
La Zentreles Cunsumadëures ie dla minonga che la reforma dla plura culetiva sibe de mpurtanza y ne dëssa nia unì sburdleda ora. Duc i urdinamënc giuridics tl’Europa cuntën bele regules revardëntes la plures culetives tres chëles che l ie puscibl se paré contra reac giuridics sistematics y de gra a chëles che la persones danejedes possa unì prutejedes.


Pratiches de cumerz nia rëidles pra la venduda de mplanc fotovoltaics
L Antitrust straufa Green Power al paiamënt de 640.000 euro
Comunicazion pieda via dala ZCS – vel’ cajo nce tl Südtirol


L’Autorità Antitrust à straufà la grupa Green Power al paiamënt de 640.000 euro per pratiches de cumerz falëuses pra la venduda de mplanc per la nuzeda de energia de surëdl. Aldò dl Antitrus ne ie si pratiches de cumerz nia rëidles ajache desvientes n cont dl sparani efetif tres i mplanc y n cont dla relazions cun la grupa Enel, y desvientes ieles nce ajache agressives davia che les à limità l dërt de retrata.
L’Autorità Antitrust ie dla minonga che na reprejentazion de chisc mplanc “a cosć nul” ie desvienta per i cunsumadëures n cont di sparanies efetivamënter puscibli y dla energia produjeda sëurora n raport ai sparanies melsegures y a si spartizion tl tëmp, ntan che i paiamënc per la compra ie da dejëujer a na maniera ublienta y n generel tres l finanziamënt da pert de firmes cunvenziunedes. Per schivé che i cunsumadëures se trajësse zeruch fovel nce udù danora na penala dl 25% dl valor dl mplant.
La straufonga de 680.000 euro per chësta pratiches de cumerz nia rëidles ie unida arbasseda a 640.000 euro pervia dla perdudes de bilanz de Green Power.


Do l stop de “TIM Prime” vëniel adalerch “TIM Prime Go”
Cun i 15 de juni ie la ufierta unida ativeda automaticamënter pra n valgun tlienc – n possa la deativé sot al numer debant 409162 o dala plata web dla TIM


De merz ova la TIM cunedì de ativé l servisc TIM Prime a pië via dai 10 d’auril per duc i tlienc cun cherta reciariabla al priesc de 49 cent al’ena. La ZCS ti l ova comunicà al’autoriteies de cumpetënza y do la vianvieda de na pruzedura curespundënta tres l’autorità de cuntrol dl marcià y l’autorità per la comunicazion ova la TIM tëut la dezijion de renunzië al’ativazion. Ma śën semea l medemo servisc dai 15 de juni inò unit ala lum cun l inuem “Tim Prime Go”.
Nce te chësc cajo ti à la ZCS comunicà l’atività puech rëidla dla TIM al’autorità de cumpetënza. Pra la ZCS iel unit njinià ite n servisc de consulënza per l raion telefonia.


Uele d’ulif – scialdi damandà y perchël suvënz “turcenà”

Che l vën trapulà pra l uele d’ulif ne ie nia zeche de nuef. Ti ultimi mënsc à l’autoriteies de cuntrol talianes pudù purté ala lum de plu caji de trapuledes. N valgun produtëures ie nce unic straufei. I ova vendù uelesc d’ulif coche “extra vergine” che curespundova mé n pert ai standarc de cualità. L se trata de caji de “uele d’ulif talian” fat perdrët da ulives tlupedes tla Spania y tla Grecia y de uele d’ulif “extra vergine” aldò dla eticheta, ma che fova perdrët uele de soia o de sumënza de surëdli rafinà y ntënt... Chisc ie mé doi ejëmpli de trapularies che l’autoriteies talianes ie states bones de descurì.
Śën ti à l Antitrust dat straufonghes a de plu produtëures per pratiches cumerzieles falëuses. I uelesc n cuestion ie dla marches Lidl, Carapelli, Sasso, Bertolli y Coricelli. La magistratura à lascià analisé la proes curespundëntes tl lauratuere dl’agenzia doganela. I uelesc d’ulif fova unic detlarei “extra vergine”scebën che i curespundova mé al standard “vergine”. I/La cunsumadëures à nsci messù paië deplù per n prodot che i ratova de na cualità plu auta.


Tëmps massa lonc per la giaurida de apoteches nueves
ZCS: La Provinzia ne dassëssa nia ti sté do al’autra regions dla Talia y sustenì la cumpetizion mpede la mpedì


Cun na regulamentazion rigurëusa dëssel unì segurà n renfurnimënt de cualità per la zitadinanza. Chësc fova n iede. Al didancuei mpedësc la sëuraregulamentazion la cumpetizion gaujan cosć. Chisc ie a cëria di zitadins y dla zitadines. Perchël vëniel a livel naziunel bele da ani y de gra ala prescion dl’assoziazions di/dla cunsumadëures cialà de ruvé a na liberalisazion. Nchin ncuei se à la “lobbies” parà de contra. Y da coche la cëla ora uniral ënghe safuià i pitli tentatifs de liberalisazion che ie unic metui a jì cun la lege statela dl 2012. Mpede la 28 apoteches ududes danora per l Südtirol nen vëniel cun la lege provinziela lascià pro 19 “ajache l cunsum de medejines ie tl Südtirol l plu bas dla Talia”. Y cie nen ie pa dl refurnimënt de nosc gran teritore y “dla persones de referimënt a livel local n cont de cuestions de sanità per persones atempedes y families cun mutons”? Ma nce sun chësta 19 apoteches nueves muessen aspité giut che l fossa debujën. Tl Piemonte, tla Toscana, tl’Emilia Romagna y tla Puglia àn bele giaurì la prima apoteches nueves. La Zentrela Cunsumadëures Südtirol (ZCS) vëij tlo na priorità y la ie dla minonga che l fossa ëura che chësta puscibltà unissa nuzeda per l bën di pazienc.


Leasing de imubilies per fins d’abitazion
ZCS: n’auternativa ai mprësć per l frabiché?


Cun la denuminazion “Leasing de imubilies” mienen na transazion finanziela tres chëla che l ie puscibl cumpré na imubilia coche cuatier prinzipel. N paia na soma minima de basa per n cër tëmp fissà per cuntrat, na rata de leasing al mëns y ala fin na “rata mascima” coche rescat. N cuatier prinzipel ie n cuatier te chël che la persona nteresseda o si familia sta per l solit. L cuatier cumprà tres leasing muessa unì adurvà coche cuatier prinzipel tl tëmp de n ann a pië via dala sëuradata.
La transazion finanziela ie n cuntrat danter na banca o n intermedier finanzier lascià pro dala Banca d’Italia y tenì de uedl da chësta, nce definì “cunzedënt dl leasing”, y na persona privata definida coche “rezevënt dl leasing”.
L cunzedënt dl leasing se mpënia de cumpré o lascé frabiché l cuatier per l rezevënt dl leasing. La proprietà resta donca pra l finanziadëur ntan che l tlient à l dërt de nuzé l cuatier – a cundizion che l à paià la prima rata y che l paia uni mëns la rates che vën a s’l dé. L finanziamënt vëij danora, n raport al priesc de compra y ala dureda dl cuntrat, rates calculedes, tenian cont dl fit anuel. Canche l cuntrat destoma possa l tlient fé valëi si dërt de rescat dl cuatier paian la rata finela preududa. Cun chësta sort de leasing compra la banca l cuatier y la resta si proprietera nchin che l vën fat, ala fin, l paiamënt dla ultima rata.
De plu nfurmazions sun www.verbraucherzentrale.it.


Marcëi da porta a porta
Ocio: Mpede “sconti” cuntrac per de plu milesc de euro!


For de plu cunsumadëures damanda do pra la ZCS per giapé nfurmazions n cont de apustedes fates pra porta. N ucajion de vijites nia anunziedes da pert de cër reprejentanc ti mët chisc dant ai tlienc n cuntrat da sotscrì cun chël che chisc se mpënia a cumpré marcanzia, dantaldut njins eletrics da cësa, tl valor de 2.500 nchin a 3.000 euro.
N iede vëniel metù dant da sotscrì n orden de apusteda da chël che l cuntenut dl cuntrat vën perdrët ora a na maniera puech tlera. Puecia enes do giapen n “protocol de sëuradata dla marcanzia” che cuntën n valgun prodoc mei giapei.
N manacia de se falé canche l reprejentant ie pra porta, ajache l vën rujenà de “sconti” che n pudëssa nuzé tl tëmp di proscimi cin ani. Permò do che i à sotscrit se rënd i tlienc cont che i à apustà roba per n valgun milesc d’euro.


Venduda de aparac tofagas: i mëter ite ne ie nia de ublianza!
La retreda dal cuntrat possa unì fata tl tëmp de 14 dis de calënder


Ultimamënter iel tla ZCS unit ite de plu dumandes n cont de na mpreja che vënd aparac tofagas (‘i juda a schivé la perdudes de gas”) da porta a porta. Coche i cunsumadëures nes dij, vëniel dantaldut auzà ora l aspet dla “segurëza a cësa”.
La Zentrela Cunsumadëures dl Südtirol ulëssa lecurdé che la nstalazion de n tel aparat te cuatieres privac ne ie nia scrita dant dala lege. I/La cunsumadëures ne à perchël nia l duvier de lascé unì te cësa i reprejentanc o de cumpré l prodot. Dan cumpré chisc prodoc fossel, sce n cajo, nce da cunfrunté la prestazions y i priejes de chisc aparac cun aparac semienc.

Infos y consulënza pra la ZCS - tel. 0471-975597.