Newsletter

Wenn Sie im KonsumentInnenschutz auf dem Laufenden sein wollen, abonnieren Sie kostenlos das Verbrauchertelegramm als Newsletter.

TELEGRAM CUNSUMADËURES DEZËMBER 2010


Finalmënter iel d’inviern: Co jì tres la sajon frëida y resté n forma!

Al bujën de sciaudé l corp possen ti unì ancontra nce tres d’autri mesuns ora che cun spëisa rica de calories, deuciaries y alcol.
  • Teies da ierbes, jopes de verdura o jopes da cërn sciauda l corp da dedite ora y cuntën mé puecia calories.
  • nce l’atività fisica dedora sciauda l corp: chi che se tòl la bria de jì a pe debota o fé jogging nce cun bur’ tëmp vën a cësa cuntënc y sciaudei ite.
  • D’inviern buons manco che d’instà. Suvënz se falons danter sëit y fam y maion zeche mpede bever deplù. Canche on na drëta fam iel perchël na bona cossa bever n got d’ega dan maië dassënn.
  • D’inviern possel nce vester na bona idea jì datrai tla termes o te na nudadoia o se fé n bel bani a cësa per se sentì bën.
  • No cumprëde roba dëucia: dessegur nen giapëis scincà assé.
  • Sce ëis bele maià assé rengraziëde y dijëde de no sce zachei ve pieta da maië, y ne lascëve nia jì pra la buandes alcoliches y massa dëuces.
  • Cialede de valivé ora n i dis de festa marëndes y cëines cun la dëuciaries che maieis danterite. Y pra i autri cëifs cialëde de maië plutosc lesier ve tenian deplù a jopes de verdura o salates.

Canche l venditëur de mubilia ne mëina nia adalerch la marcanzia ...

Ultimamënternes vëniel tla ZCS a urëdla belau uni di lamentanzes nueves n cont de cunsënies de mubilia tardives o defin nia fates. La lege vëij per fertuna danora soluzions per de tei caji. Dantaprima iel da tlarì duc i aspec pratics y legai dl cuntrat. Metëde verda pra paiamënc te rates: la normes atueles vëij defati danora, che n mprëst che ie unit fat n cunliamënt de na compra de marcanzia possa mé unì deslià sce l liam funzionel danter l cuntrat de compra y l cuntrat dl mprëst ie desmustrà.
Desdì l cuntrat ie a uni moda n var che n dassëssa permò fé do se l’avëi penseda bën – sibe che n à metù a jì n paiamënt a rates o no – ajache la contrapert se tulerà bonamënter n aucat che defenderà si nteresc y chësc uel dì che l cajo pudëssa finé dan sunieria. I/la cunsumadëures fej bon a damandé do tla ZCS o pra n aucat de crëta. Chëi, a chëi che dut chësc ne ti scusa nia muessa avëi pazienza y ti fé prëscia ai venditëures de mubilia – povester jòel a vester mpue nsistënc.


Condominiums: manco chëutes (IVA) sun l gas metan

Dal 2008 paien per l gas metan per l’adurvanza privata nchin a 480 m³ n priesc plu bas de chëuta sun l valor njuntà (IVA) de 10%; l’adurvanza de plu che 480 m³ ie sometù a na chëuta sun l valor njuntà normala dl 20%. L problem per abitanc de cëses cun de plu families cun sciaudamënt zentrel y ega ciauda: pervia che l cunliamënt al gas ie mé un, vën la chëuta mé lasceda do sun i prim 480 m³ – ënghe sce l sta te cësa 5, 10 o deplù families.
L’agenzia dla ntredes à śën dat ora n decret che mostra te n’autra direzion: la soma dla chëuta a miëur marcià de 10% sun l gas metan per l sciaudamënt y l’ega ciauda per l’adurvanza privata te condominiums y cooperatives vën śën lasceda pro per 480 m³ multiplichei per l numer di cuatieres. Oradechël possen damandé do de giapé de reviers la somes dla chëuta che n à paià de massa dal 2008.


Smartphones o fonins massa acorc?

I fonins tradiziunei ie urmëi deventei na sort de dinosaurs tecnologics: for plu cunsumadëures dezid de se cumpré n Iphone o na sort de model ala semea de n’autra marca. I smartphones ie de drë pitli computeri, tres chëi che n possa se nuzé de uni sort de programs y aplicazions („apps“) defrëntes. Chisc telefonns va tresora a se tò dassëui si updates dal Internet, suvënz zënza che i nuzënc y la nuzëntes se n rënde cont. Permò canche l utënt/la utënta muda pona la tarifa o canche la tarifa de promozion toma, o sce n va bel scëmpl te n stat oradecà, vën i cunliamënc a Internet te n iede ratei cun la tarifa normala (y „normal“ ie a uni moda „cër“). Lamentanzes vën de regula refudedes, ajache l pitadëur dl servisc possa desmustré avisa i cunliamënc. Chi che ulëssa mpò se nuzé dl smartphone, dassëssa perchël deativé i cunliamënc automatics o almanco crì ora na tarifa che straverda da de burta sperdudes.


For plu pazienc chir si dutor di dënz oradecà
Uni terza persona se nfurmea pra nosc zënter de consulënza n cont de tratamënc pra l dutor di dënz oradecà. Nosc servisc de consulënza (cëla plann di terminns sun la ultima plata) ie unit njinià ite dala Zentrela Cunsumadëures per sustenì i pazienc/la pazientes. Aldò di dac ufiziei revardova l 10 nchin al 16% dla dumandes de cuntribuc prestazions n cont de proteses de dënz y aiuc ortopedics dl gramblin tl ann 2008. La tendënza de se lascé curé i dënz oradecà ie bonamënter da splighé pervia dla gran retlam y de na ufierta bën urganiseda. For plu de moda ie pachec de viages de feries cumbinei cun n tratamënt di dënz. I pazienc y la pazientes ie segures che l ie tlo da nëus y oradecà de bon dutores di dënz y manco de bon dutores di dënz. Rie iel mé abiné l drë dutor a n priesc da fundamënt. Tla ZCS vëijen sambën l bujën de jì nce tlo da neus de viers de n servisc dentistich che la jënt ébe l muet de se paië. La ZCS cunsiëia a uni moda de se lascé fé na ufierta scrita da n dutor di dënz da tlo dan jì oradecà a se lascé curé(formuler dla ZCS, da ciarië jù da: www.verbraucherzentrale.it/download/11v11d38931.pdf).


Cajo nuef de fregatures tres internet: ghiranzes fauzifichdes de n aucat

Ultimamënter se à pra la ZCS inò anunzià de plu cunsumadëures ajache i à giapà na e-mail cun n nvit de paiamënt pervia che i ëssa cumetù na ufenduda dl copyright. Chël che à mandà la e-mail se dajova ora coche n cër avocat cun l inuem Florian Giese. Chësc ie propi n aucat, ma l ne à nia da nfé cun chësta e-mails y l ie nstës na vitima di trapulons dl internet. Ai cunsumadëures ti vëniel dit de messei paië "….la ndenisazion dl dann de 100 Euro nchin ai …. segures y a na maniera nia cumplicheda cun na cherta-UKASH. Sce ne ulessais nia azeté chësta maniera de paiamënt ....... resta la ghiranza de paiamënt ufizielmënter mpé y la pruzedura de istrutoria unirà nvieda via cun duta la cunseguenzes." Sun si plata internet tlarësc l aucat Giese che si studio legal ne à nia da nfé cun chisc e-mails. La ZCE ti cunsiëia perchël ala persones che giapa chësta e-mails de les iniuré y de ne les paië a deguna maniera. Nfurmazions plu avisa: www.euroconsumatori.org.


ZCS: basta cun la pruibizion di pëires dla lum!

A livel dla UE muessa la pruibizion di pëires dla lum unì abrogheda. Chësc ie cie che la ZCS se damanda cun la lampes d’energia rotes do avëi udù i tesć dl Ministere per l ambient tudësch. Sibe la lumes cun 5 miligram che teles cun 2 miligram de mercur gauja canche les se romp na cunzentrazion dl mitel pesoch che ie 20 iedesc plu auta dl valor ndicatif lascià pro per i locai dedite. Dantaldut per mutons y l’ëiles che aspieta reprejentea chësc n pericul dla sanità nia da puech. Dantaldut per la majons di mutons, per scoles, selfs de sport o scolines cunsiëia l UBA (Umweltbundesamt o Ministere per l ambient) lampes d’energia che ne se romp nia y che sibe njupedes o che ébe d’autra mesures de segurëza acioche les ne se rompe nia. Sun l marcià iel da abiné auternatives, ma chëstes ie cëres y plu ncompres. I guvierns muessa de chësc viers defënder i cunsumadëures. Produtëures y marcadënc dassëssa śën ti reter i scioldi ai tlienc per i prudoc melsegures. "L ne ie nia puscibl che n prudot segur vënie pruibì y che l vënie remplazà da n prudot nia segur", critichea la ZCS.


Mprësć: Definizion dl tas de nteres ne muda nia

Dai 3 de dezëmber 2010 val n forza na nuvità mpurtanta per duta la sortes de mprësć. (D.l. n. 141 di 13 d’agost 2010). L art. 118 dl test unich dla banches ie unit refurmalà y n à defrenzià danter cuntrac a dureda nia determineda (sciche p.e. n contocurënt o na fido zënza lim de tëmp) y cuntrac a dureda limiteda o determineda avisa (sciche p.e. n credit). Per la prima categoria vëniel cunfermà l dërt dla banca de mudé unilateralmënter la cundizions dl cuntrat – tasc de nteres, priejes y d’autra cundizions. Per la segonda categoria s’à la regules alincontra mudà. N curt: sci ala mudazion unilaterela dl’autra cundizions dl cuntrat (y nce chësc mé sce l ie na rejon giustificheda) p.e. dla spëises de ncassamënt per la rates , ma no per la mudazion dl tas de nteres fissà tl cuntrat. Chësc uel dì cuncretamënter che l tas de nteres vën adotà per dut l tëmp dla dureda dl cuntrat coche l ie fissà tl cuntrat: sambën che l tas de nteres se adaterà inant ala situazions dl marcià tl cajo de credic variabli o a index, ma l ne possa prinzipielmënter nia plu unì mudà.


Fé dl bën canche n compra ite

Fé dl bën possen ënghe canche n va a cumpré ite uni di. Te butëighes dl mond, te butëighes de prudoc biologics y ti supermarcei possen cumpré ite prudoc dl marcià giust. „Marcià giust“ uel dì che i paures ti paejes plu pueresc giapa n priesc giust per si marcanzia y possa nsci seguré si esistënza. Chi che uel perchël cumpré per scinché da Nadel o per d’autra ucajions, ma nce pra la compres da uni di té, café, dëuciaries, roba da se tripé, antlaries, strumënc o stofs dl marcià giust, compra y scinca legrëza y sustën d’autra persones.
Infos sot a: www.bottegadelmondo.bz.it.


Cuntrol anuel dl contocurënt
Da canche i fic ie tumei y la spëises ie chersciudes se paiel a tenì de uedl i cosć dl contocurënt canche n fej i conc trimestrei o almanco ala fin dl ann. Acioche l cuntrol sibe plu saurì iel puscibl se nuzé dla tabela dla ZCS. Chësta mostra la pusizions di cosć di contocurënc. N chir ora la pusizions dai estrac dla banca o n se les damanda dala banca. Chësc costa mpue de tëmp y mpëni, ma l juda ala fin a sparanië.
www.verbraucherzentrale.it/download/11v11d17000.doc